Iata care sunt cele mai importante conditii cerute pentru admiterea in vederea solutionarii a unei plangerii la CEDO impotriva statului roman:
1. Epuizarea tuturor cailor de atac in justitie, pana la emiterea unei hotarari definitive.
2. Transmiterea plangerii pe adresa CEDO, in termen de 6 luni de la data cand semnatarul plangerii a luat efectiv cunostinta de hotararea definitiva si nu de la data pronuntarii hotararii respective.
3. Sa invoce incalcarea unui drept recunoscut si aparat prin Conventia CEDO. Cel mai des invocate articole sunt art. 6 – privind dreptul la un proces echitabil si art. 1, din Protocolul Aditional nr. 1 – privind protectia proprietatii.
Alte conditii: a) sa nu fi fost sesizata o alte instanta internationala; b) sa nu fie vadit nefondata sau abuziva; c) sa nu fie esential aceasi cu o cerere anterioara, etc. Nu insistam asupra acestor conditii, pentru ca ele sunt de la sine intelese si nu constituie de regula o problema. Cele 3 conditii de mai sus sunt esentiale si cel mai des analizate. De asemenea, cele mai multe respingeri in faza verificarii preliminare se datoreaza incalcarii uneia dintre cele 3 conditii.
Situatii in care CEDO constata incalcarea unor drepturi prevazute in Conventia CEDO
Vom analiza doua dintre cele mai invocate drepturi in plangerile adresate CEDO:
Art. 6 din Conventie – Dreptul la un proces echitabil, intr-un termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, constituita in mod legal. Acestea sunt cele 4 conditii principale pentru ca un proces sa fie considerat echitabil. Mai exista conditia ca procesul sa fie public, dar asta este de la sine inteles. Pe de alta parte, exista situatii in care un proces nu poate fi public, cum ar fi cazul protejarii intereselor unui minor. Mai departe, se face trimitere la drepturile civile sau la temeinicia unei acuzatii penale.
Haideti sa vedem, in cazul drepturilor civile (cel mai des invocate), cand a considerat Curtea ca a fost incalcat un drept prevazut de art. 6 din Conventie:
a) neexecutarea de catre stat a unei hotarari definitive pronuntata de catre o instanta nationala impotriva sa;
b) intarzieri repetate in derularea procedurilor de judecata, ce prelungesc durata un proces cu mult peste termenul considerat rezonabil, in functie de complexitatea acestuia;
c) incalcarea normelor de procedura care garanteaza egalitatea armelor prin crearea unei pozitii dezavantajoase fata de partea adversa;
d) incalcarea dreptului la o procedura contradictorie – de a discuta probele si apararile invocate de partea adversa;
e) incalcarea dreptului la o hotarare motivata, cand o instanta respinge fara motivare ori omite sa se pronunte cu privire la un capat de cerere.
In materie penala, Curtea a constatat incalcarea prevederilor art. 6 din Conventie:
a) neprezentarea tuturor probelor din dosarul de cercetare penala, care sa-i permita acuzatului sa se dezvinovateasca sau sa obtina o diminuare a pedepsei; in noul cod de procedura penala este prevazut dreptul persoanei cercetate la consultarea dosarului (art. 94 Cod procedura penala);
b) provocarea savarsirii unei infractiuni de catre agenti sub acoperire, care isi depasesc limitele competentei pasive de a surpinde in flagrant savarsirea unor infractiuni de grup organizat;
c) incalcarea dreptului de a nu contribui la propria sa incriminare, atunci cand acuzatia, in lipsa altor probe, incearca sa obtina o recunoastere a faptelor prin constrangere sau presiuni exercitate asupra acuzatului.
Desigur ca exista si alte situatii in care Curtea a considerat ca au fost incalcate drepturile prevazute de art. 6 din Conventie. Am ales totusi cele mai relevante cazuri pe care le-am gasit in jurisprudenta CEDO.
In ce priveste Protecţia proprietăţii, art. 1 din Protocolul Aditional nr. 1 la Conventia CEDO prevede:
„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea
bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea
sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile
prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului
internaţional.”
Iata cateva cazuri in care Curtea a considerat ca a fost incalcat dreptul de proprietate:
a) exproprierea pentru utilitate publica, fara ca statul sa-l fi despagubit pe proprietar sau a acordat o despagubire insuficienta fata de valoarea reala a proprietatii;
b) impunerea de catre stat a unor chirii maxime pentru proprietarii unor imobile, a fost considerata drept o incalcare a dreptului de dispozitie asupra proprietatii;
c) anularea dreptului de proprietate acordat prin hotarare judecatoreasca, de catre Curtea Suprema de Justitie la cererea Procurorului General, in numele rudelor care pierdusera in prima instanta (cazul Brumarescu vs. Romania); Curtea a considerat ca a fost o privare de proprietate, in sensul normei a doua prevazuta de art.1 din Protocolul Aditional nr.1 la Conventia CEDO („ … Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa ……..”).
Cel putin cu privire la cele doua articole mentionate mai sus, daca veti considera ca ati fost nedreptatit intr-o maniera asemanatoare cazurilor prezentate si daca va incadrati in conditiile principale de admisibilitate, noi va putem ajuta sa formulati o plangere catre CEDO, cu sanse mari de admitere spre solutionare, dupa ce evident, vom verifica impreuna atat indeplinirea conditiilor prealabile, cat si sansele reale de a obtine castig de cauza.
Gasiti aici oferta noastra de servicii juridice cu privire la formularea unei plangeri la CEDO:
http://www.legalservnet.ro/servicii-consultanta-juridica-online-persoane-fizice/
Autor:
Av. Daniel Plesoiu
Manager Coordonator www.legalservnet.ro